A mai trecut puțin

Am constat că majoritatea greșelilor pe care le facem sunt cauzate de incapacitatea noastră de a uita anumite evenimente ce s-au petrecut cândva, în urmă, și care au rămas de-a lungul anilor niște plăgi nevindecate. Dar hai să zicem că aș putea înțelege asta. În schimb, ceva imposibil de înțeles mi se pare tendința aia pe care o au câte unii de a uita prezentul, de a da cu piciorul în ceea ce au bun acum, doar de dragul de a invoca ceva ce a fost rău cândva, de mult.

Continuă lectura

Amurg (?)

Se spune că, odată ce ajungem în amurgul vieții și constatăm că viețile ne sunt aproape de sfârșit, căpătăm un fel de clarviziune ce ne permite de a ne revedea viața. Ne vine în minte fiecare eveniment, fiecare persoană, fiecare cuvânt ce a contat cândva pentru noi. Ne dăm seama, cu exactitate, când și cum am greșit. Dar pe atunci eram naivi, iar acum… Acum este mult prea târziu pentru a mai schimba ceva. Continuă lectura

Dinamic

Suntem într-o permanentă mișcare. Fiecare secundă ce trece și ne îmbătrânește, fiecare bătaie a inimii noastre, fiecare sunet ce vibrează în urechile noastre, fiecare sinapsă din creierul nostru ne schimbă, în mod ireversibil, viața. Sunt schimbări mici, bineînțeles, dar noi suntem sensibili la orice schimbare, oricât ar fi ea de mică. Brusc, viața noastră nu mai este așa cum fusese până în acel moment.

Continuă lectura

Pierdut…

Pierit… Îmi caut visele. Speranța. Fericirea. Chipu-mi de odinioară. Cuvintele. Gândurile. Pe mine. Caut peste tot, dar numai unde trebuie nu. Scotocesc pe oriunde, dar numai unde știu că am să le găsesc nu. Da, știu unde le-aș putea găsi pe toate, dar mă tem de acel loc. Căci problema este că nu știu și cum le-aș putea recupera, cum le-aș putea salva… Și mă mai tem că ele ar putea fi deja moarte. Continuă lectura